partidele-politice-din-romania
Parlamentarii din Comisia electorală au votat o întoarcere în timp cu 25 de ani. Care sunt consecinţele unei inflaţii de partide politice. PNL a votat cu voioşie un amendament care se va întoarce împotriva sa.

În viitor, prin trecut

Comisia parlamentară special constituită pentru elaborarea legislaţiei electorale a aprobat principiul privind condiţiile de înfiinţare a unui partid politic: simpla existenţă a 3 membri fondatori! Atât şi nimic mai mult. Prima consecinţă: dacă şi plenul Parlamentului va adopta acest amendament al comisiei, vom avea o inflaţie de partide şi, cu siguranţă, peste 100 de partide, majoritatea de buzunar, se vor înscrie în precesele electorale din 2016. Suntem în faţa celei de a patra reglementări în ceea ce priveşte înfiinţarea partidelor politice. Până în prezent am avut următoarele reglementări privind numărul de membri necesari pentru înfiinţarea unui partid politic:

  • Decret Lege nr. 8 din 31 decembrie 1989 al CFSN: minim 251 de membri.
  • Legea 27 din 26 aprilie 1996: cel puţin 10.000 de membri fondatori, domiciliaţi în cel puţin 15 dintre judeţele ţării, dar nu mai puţin de 300 în fiecare judeţ.
  • Legea 14 din 9 ianuarie 2003: cel puţin 25.000 de membri fondatori, domiciliaţi în cel puţin 18 din judeţele ţării şi municipiul Bucureşti, dar nu mai puţin de 700 de persoane pentru fiecare dintre aceste judeţe şi municipiul Bucureşti.

Peste 100 de partide în procesul electoral

Ca urmare a posibilităţii înfiinţării unui partid politic fără vreo condiţie privind numărul de membri fondatori, cu siguranţă vom avea o inflaţie de partide politice. Estimăm că peste 100 de partide se vor înfiinţa şi tot peste 100 de partide vor fi angrenate în procesele electorale din anul 2016. În prezent, în registrul partidelor politice de la Tribunalul Municipiului Bucureşti sunt înregistrate 40 de partide politice. În România postdecembristă au avut loc de 7 ori alegeri parlamentare. Vă prezentăm numărul de competitori electorali (partide şi alianţe politice) înregistrat la scrutine:

  • 1990 – 60 de partide şi alianţe
  • 1992 – 65 de partide şi alianţe
  • 1996 – 37 de partide şi alianţe
  • 2000 – 36 de partide şi alianţe
  • 2004 – 31 de partide şi alianţe
  • 2008 – 11 partide politice şi alianţe
  • 2012 – 12 partide politice şi alianţe
  • 2016 – ?

După cum se poate observa, în 1990 şi 1992, epoca în care se înfiinţa un partid cu doar 251 de membri, s-au înregistrat cei mai mulţi competitori electorali; după ce s-a trecut la condiţia existenţei a 10.000 de membri, în 1996 şi 2000 s-a înjumătăţit numărul partidelor care au participat la parlamentare, iar după 2003 numărul lor a început să scadă, minimul înregistrându-se în 2008 şi 2012. Chiar dacă până în 2013 (când la TMB a avut loc o amplă acţiune de radiere a partidelor inactive) erau înregistrate în jur de 60 de partide, aproape trei sferturi nu au intrat în cursa parlamentară din lipsă de mijloace şi candidaţi.

Vor apărea grupări extremiste

Chiar dacă în viitoarea lege a partidelor politice vor fi menţinute o serie de restricţii, „Sunt interzise partidele politice care, prin statutul, programele, propaganda de idei ori prin alte activităţi pe care le organizează, încalcă prevederile art. 30 alin. (7), art. 37 alin. (2) sau (4) din Constituţie”; „Este interzisă afilierea partidelor politice la organizaţii din străinătate, dacă această afiliere încalcă valorile prevăzute la alin. (1)”; „Partidele politice nu pot organiza activităţi militare sau paramilitare şi nici alte activităţi interzise de lege” (art. 3 din legea actuală), există riscul apariţiei unor partide extremiste. Un exemplu: România Liberă relata anul trecut despre faptul că au existat români – Daniel Iancu (preşedintele Asociaţiei Comitetul Român pentru Cinstirea Eroilor) şi Petre Răcănel (preşedintele Federaţiei Societatea Civilă Românească) – care au felicitat Rusia pentru agresiunea împotriva Ucrainei. Cităm din articol: „Am încercat să aflăm de la Daniel Iancu şi Petre Răcănel de ce au felicitat agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, încurajând astfel continuarea agre­siunilor şi împotriva Republicii Moldova. Daniel Iancu, preşedintele Asociaţiei Comitetul Român pentru Cinstirea Eroilor, spune că a felicitat Rusia deoarece această anexare a fost făcută în urma unui referendum. «Eu nu sunt cu occidentalii în ţara mea; servim Rusia ortodoxă, servim umanitatea, chiar dacă e făcută cu tancuri şi mitraliere» – ne-a spus ­autoritar Daniel Iancu. El este convins că Rusia va aduce României pâine şi bomboane”. Din postura de şefi de ONG, personaje de acest tip şi alţii au totuşi o vizibilitate redusă. Dar ca şefi de partide, fie ele şi minore, vizibilitatea va creşte. Şi nu contează mărimea unui partid, ci dacă mesajul prinde la electorat. Syriza a fost un ONG înfiinţat în 2004 şi a devenit partid în 2012. Acum, conduce Grecia. Am mai putea căuta exemple şi prin alte ţări privind ascensiunea rapidă a grupărilor extremiste şi/sau populiste. În România avem exemplul PPDD, dar care s-a dezumflat rapid din cauza controversatului Dan Diaconescu. De asemenea, nu trebuie uitaţi cei din grupările neo-anarhiste care se lipesc la toate mitingurile. Sloganurile lor, fără parlament, fără partide, jos capitalismul, jos presa ar putea să prindă mult la electoratul mai puţin instruit şi care acum resimte absenţa unui Vadim sau Dan Diaconescu.

Bugetul de stat va fi serios scuturat

Tot în Comisia electorală s-a decis ca finanţarea campaniilor electorale să se facă de la bugetul de stat. „Vom decide prin lege bareme clare pentru campanie. Se vor deconta sume pentru partidele care vor obţine minimul 3%”, ne-a declarat o sursă din comisie. Pragul electoral la parlamentare va rămâne de 5% (există însă presiuni pentru coborârea lui la 3% – n.a.), dar finanţarea în campanie va începe deci de la 3%. Nu este deloc exclus ca în jur de 7 sau 8 partide care nu vor intra în parlament să obţină sume importante de bani, ceea ce va „scutura” bine banii statului.

Două întrebări pe care nimeni nu şi le-a pus

În condiţiile unei inflaţii de partide şi ale unei estimări a participării a peste 100 de partide în alegeri o să apară două probleme la care nimeni nu s-a gândit. Cum va arăta un buletin de vot cu peste 100 de partide (în plus, fiind vorba de vot pe listă – altă decizie „istorică” a comisiei –, „dreptunghiul” fiecărui partid va fi consistent)? Îşi mai aduce cineva aminte de cum arătau buletinele de vot – adevărate cărţi cu foarte multe pagini – în 1992? Este o chestiune care va genera numeroase bătăi de cap. A doua problemă: cum vor fi împărţiţi timpii de antenă, cel puţin la posturile publice de radio şi televiziune? Toţi competitorii electorali vor reclama drepturi egale. Şi, conform legislaţiei, vor avea dreptate. Dar nimeni nu şi-a pus întrebări privind cele două probleme.

De unde a venit ideea

Cu excepţia reprezentantului UDMR, toţi ceilalţi membri ai Comisiei electorale au votat, unii „cu două mâini”, noua regulă de înfiinţare a partidelor politice. „Propunerea a venit din zona societăţii civile, şi liderii celor două mari partide (PSD şi PNP – n.a.) au fost de acord, deci s-a votat în comisie”, ne-a declarat o sursă din interior. Se ştie, imediat după alegerile prezidenţiale, tema simplificării la maximum a înfiinţării partidelor a fost lansată de Monica Macovei. Nu am primit informaţii dacă au existat şi alte ONG-uri care au pledat pentru aşa ceva, un lucru este clar: marile partide s-au conformat. Mai mult, un comunicat de presă semnat de Ionuţ Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL, plusează: „PNL consideră că deciziile luate marţi în Comisia de Cod electoral sunt doar un prim pas important în procesul de reformare a instituţiilor politice în România. (…) PNL a propus şi a asumat alături de preşedintele Klaus Iohannis, încă din campania electorală, reducerea numărului de membri necesar pentru înfiinţarea partidelor politice precum şi o reformă profundă a finanţării campaniilor electorale, prin limitarea cheltuielilor aberante. Acestea au fost adoptate în Comisie şi sperăm să fie o voinţă la fel de clară şi în plenul Parlamentului pentru promovarea lor”.

Cine pierde, cine câştigă

Este de neînţeles voioşia liberalilor faţă de noua variantă de constituire a partidelor politice. Liberalii nu au învăţat nimic din istoria ultimilor 25 de ani. Toată lumea ştie că PNL a fost partidul care a fost cel mai „fracturat” de-a lungul anilor. PNL-AT (ulterior PL’93), PNL-Câmpeanu, Noul Partid Liberal, PNL-CD (nu mai punem la socoteală partidele liberale creştine, socialiste, democrate, independente, radicale, monarhiste ş.a.m.d.) au concurat direct partidul mamă în ambele tipuri de alegeri din 1992. Şi la celelalte alegeri au existat concurenţe care au canibalizat voturile PNL. Acum, după ce noua legislaţie electorală va intra în vigoare, C.P. Tăriceanu îşi va putea liniştit rezolva PLR-ul, şi alţi disidenţi liberali abia aşteaptă să-şi facă partide care, cu siguranţă, vor canibaliza voturi ale grupării conduse de Alina Gorghiu şi Vasile Blaga. În 2000, un entuziasm similar celui de azi al liberalilor au manifestat şi liderii PNŢCD, când au propus şi s-a aprobat pragul electoral de 5%. Prag pe care ţărăniştii nu au reuşit să-l treacă niciodată.

În avantaj se va afla PSD. Pentru că partidul pe care îl va înfiinţa Sebastian Ghiţă nu va fi un adversar al social-democraţilor, ci unul partener şi care va avea menirea de a îngloba pe cei care nu vor avea „loc eligibil” pe lista partidului „mare”. Practic, stânga va aborda viitoarele alegeri de pe „flancuri” încercând să bage PNL-ul la „mijloc”. Mai au de câştigat „aventurieri” de genul lui Mihai Diaconu sau Remus Cernea, care îşi vor avea partide ale lor premul şi toţi ONG-iştii care vor să primească denumirea de politicieni.

Lista partidelor politice înregistrate la Tribunalul Municipiului Bucureşti

  • PARTIDUL NAŢIONAL LIBERAL – PNL
  • PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT – P.S.D.
  • PARTIDUL NAŢIONAL ŢĂRĂNESC CREŞTIN DEMOCRAT – P.N.Ţ.C.D.
  • Partidul Alternativa Ecologista – P.A.E. (fostul Partidul Noua Democraţie)
  • PARTIDUL CREŞTIN DEMOCRAT – P.C.D.
  • PARTIDUL POPULAR ŞI AL PROTECŢIEI SOCIALE – PPPS
  • PARTIDUL ROMÂNIA MARE – P.R.M.
  • Partidul Conservator – PC
  • PARTIDUL ECOLOGIST ROMÂN – P.E.R.
  • PARTIDUL UNITĂŢII NAŢIUNII ROMÂNE – P.U.N.R.
  • Forţa Dreptăţii – FD (fostul Partidul Partidularilor PSDTR)
  • Partidul Popular – PP (fostul Partidul Popular Român)
  • PARTIDUL NOUA GENERAŢIE CREŞTIN DEMOCRAT – PNG-CD
  • PARTIDUL DEMNITĂŢII NAŢIONALE – P.D.N.
  • PARTIDUL “TOTUL PENTRU ŢARĂ” -T.P.Ţ. (fostul Partidul Pentru Patrie)
  • Uniunea Creştin Socială – USC (fostul Blocul Naţional Democrat)
  • PARTIDUL INIŢIATIVA NAŢIONALĂ – PIN
  • PARTIDUL VERDE – P.V.
  • PARTIDUL STÂNGII UNITE (PSU)
  • Mişcarea verzilor-Democraţi Agrarieni – MV-DA (fostul Partidul Popular Agrar)
  • MIŞCAREA CONSERVATOARE IN ROMÂNIA (MC)
  • UNIUNEA POPULARĂ SOCIAL CREŞTINĂ – U.P.S.C.
  • PARTIDUL ROMANIEI EUROPENE – P.R.E.
  • PARTIDUL CIVIC MAGHIAR – MAGYAR POLGARI PART – PCM –MPP
  • PARTIDUL UNIUNEA ECOLOGISTA DIN ROMANIA – U.E.R.
  • PARTIDUL UNIUNEA NAŢIONALĂ Pt PROGRESUL ROMÂNIEI –U.N.P.R
  • Partidul Popular Maghiar din Transilvania (E.M.N.P.-P.P.M.T.).
  • PARTIDUL POPORULUI (P.P.-L.C.).
  • PARTIDUL POPORULUI – DAN DIACONESCU (P.P.-D.D.).
  • PARTIDUL PRODEMO – P.PRO
  • PARTIDUL RENASTERII NATIONALE (PRN)
  • PARTIDUL DREPTĂŢII SOCIALE (PDS)
  • PARTIDUL NOUA REPUBLICĂ – NR
  • PARTIDUL NATIONAL AL MEDIULUI – PNM
  • PARTIDUL UNIUNEA CREŞTIN DEMOCRATĂ DIN ROMÂNIA (UCDR)
  • PARTIDUL MIŞCAREA AGRICULTORILOR DIN ROMÂNIA (MAR)
  • PARTIDUL UNIUNEA DEMOCRATĂ ROMÂNĂ (UDR)
  • PARTIDUL MIŞCAREA POPULARĂ – PMP
  • PARTIDUL ALTERNATIVA SOCIALISTĂ – P.A.S
  • PARTIDUL ALIANŢA DEMOCRATĂ A ROMILOR – PADR

Remember: partidele şi alianţele participante la parlamentarele din 1992

  • FDSN (Frontul Democrat al Salvarii Nationale): 27.72%
  • CDR (Convenţia Democrată din România): 20,01%
  • FSN (Frontul Salvarii Nationale): 10,49%
  • PUNR (Partidul Unitatii Nationale Romane): 7,72%
  • UDMR: 7,46%
  • PRM (Partidul Romania Mare): 3,89%
  • PSM (Partidul Socialist al Muncii): 3,04%
  • PDAR (Partidul Democrat Agrar din Romania): 2,99%
  • PNL: 2.63%
  • MER (Miscarea Ecologista din Romania): 2,25%
  • PR (Partidul Republican): 1,63%
  • PSD (Partidul Socialist Democratic Roman): 0.87%
  • SND (Solidaritatea National Democrată): 0.73%
  • NPL (Noul Partid Liberal): 0.58%
  • ULB (Uniunea Liberala Bratianu): 0.51%
  • PUSD (Partidul Unitatii Social-Democrate): 0.47%
  • PNT (Partidul National Taranesc): 0.45%
  • PLMR (Partidul Liberal Monarhist din Romania): 0.36%
  • CSS (Conventia Solidaritatii Sociale) : 0.32%
  • PDC (Partidul Democrat Cooperatist): 0.30%
  • ULDR (Uniunea Libera Democratica a Romilor din Romania): 0.29%
  • PMRL (Partidul National al Producatorilor Liberi din Romania): 0.28%
  • PCER (Partidul pentru Cinstirea Eroilor Revolutiei si Salvare Natională): 0.24%
  • PRUR (Partidul Republican de Unitate a Romanilor): 0.22%
  • PUR (Partidul Umanist Roman): 0.21%
  • PDST (Partidul Social Democrat Traditional) : 0.20%
  • UGRR (Uniunea Generala a Romilor din Romania): 0.20%
  • PRCR (Partidul Republican Crestin din Romania): 0.17%
  • PL (Partidul Laburist Roman) : 0.15%
  • FDR (Frontul Democrat Roman Timisoara) : 0.14%
  • PNTCD-I (Partidul National Taranesc Crestin Democrat Independent): 0.14%
  • PRIR (Partidul Renasterea si Independenta Romaniei): 0.12%
  • PLR (Partidul Liber Republican): 0.12%
  • MPR (Miscarea Pentru Romania): 0.12%
  • PLS (Partidul Liber Schimbist): 0.11%
  • PSDI(Partidul Social Democrat Independent): 0.11%
  • PNDC (Partidul National Democrat Crestin): 0.11%
  • PTR (Partidul Tiganilor din Romania): 0.09%
  • CDU (Conventia Democrata Unită): 0.08%
  • PSD-TP(Partidul Social Democrat „Titel Petrescu”): 0.07%
  • LNE (Liga Nationala a Expropriatilor din Romania): 0.06%
  • AND (Alianta pentru Demnitate Nationala): 0.06%
  • PDN (Partidul Dreptei Nationale): 0.05%
  • UDC (Uniunea Democrat Crestină): 0.05%
  • PRNS (Partidul Roman pentru Noua Societate): 0.05%
  • PDI (Partidul Democrat Independent): 0.05%
  • PA (Partidul Antitotalitarist „Jos Nomenclatura”): 0.04%
  • PVDP (Partidul Viitorul Democrat al Patriei): 0.04%
  • PDMR (Partidul Democrat al Muncii din Romania): 0.04%
  • FDUN (Forumul Democratiei si Unitatii Nationale din Romania): 0.03%
  • PDS ND(Partidul Dreptatii Sociale (Noua Democratie) de Nord Vest): 0.03%
  • PVR (Partidul Vointa Poporului): 0.02%
  • PDSD (Partidul Dreptatii si Social Democratiei din Romania): 0.02%
  • PM (Partidul Muncii): 0.02%
  • PDS (Partidul Dreptatii Sociale din Romania): 0.02%
  • PUDM (Partidul Unitatii Democratice din Moldova): 0.02%
  • PNR (Partidul National Roman): 0.02%
  • PMN (Partidul Miscarea Nationala „Scutul Patriei”): 0.02%
  • MPIE (Miscarea Pentru Integrare Europeana): 0.01%
  • PUP (Partidul Umanitar al Pacii)
  • PRDP RR(Partidul Roman Democrat Popular Realist Revolutionar)
  • PRCD (Partidul Revolutiei Crestin Democrat)
  • PMP (Partidul Micilor Proprietari si al Liberei Intitiative din Romania)
  • PUC (Partidul Umanist Conservator)
  • PTR (Partidul „Tribuna Republicana”)

Notă:

Voturi valabil exprimate: 10,880,252

Cele mai multe voturi obţinute: 3.015.708 – FDSN

Cele mai puţine voturi obţinute: 590 – PTR

Nu au fost trecute asociaţiile şi organizaţiile aparţinând minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară.

Sursa: Cotidianul.ro

Anunțuri