PHILADELPHIA, PA - NOVEMBER 21:  Hillary Clinton attends the 2013 Greenbuild Conference November 21, 2013 in Philadelphia, Pennsylvania.  (Photo by Bill McCay/WireImage)

Hillary Clinton, favorită pentru câştigarea cursei prezidenţiale din SUA de anul viitor, a aprobat în calitate de şef al Departamentului de Stat în administraţia preşedintelui Barack Obama livrări de arme de peste 300 miliarde dolari către ţări care au făcut donaţii pentru fundaţia umanitară a soţilor Clinton.

Apărătoare activă a drepturilor omu­lui, candidata pentru cea mai puternică funcţie din lume a semnat în perioada în care a condus Departamentul de Stat pentru vânzarea de arme către ţări precum Algeria, Arabia Saudită, Kuweit, Qatar, Emiratele Arabe Unite sau Oman, conduse de regimuri autoritare care îngrădesc libertăţile individuale şi pe care administraţia americană le-a criticat în repetate rânduri.

Hillary Clinton a devenit primul locotenent al preşedintelui Barack Obama în 2009 şi a deţinut funcţia de secretar de stat până în 2013. În numai doi ani, din octombrie 2010 până în septembrie 2012, Departamentul de Stat a aprobat contracte de 165 mld. dolari pentru livrarea de arme comerciale către 20 de guverne care au donat bani Fundaţiei Clinton, arată o anchetă a jurnaliştilor de la International Business Times.

Suma este aproape dublă faţă de valoarea echipamentului militar trimis de către Departamentul de Stat respectivelor 20 de ţări în perioada similară din timpul celui de-al doilea mandat al lui George Bush, predecesorul lui Obama la Casa Albă. În plus, Clinton şi-a pus semnătura şi pe alte contracte negociate direct de Departamentul pentru Apărare american, a căror valoare se ridică la 151 miliarde dolari.

Donaţii în conturile fundaţiei sau în buzunarul lui Bill Clinton

În urmă cu patru ani, Departamentul de Stat condus de Clinton a aprobat un acord prin care SUA a livrat către Arabia Saudită avioane militare de 29 miliarde dolari.

Contractul i-a înfuriat pe oficialii din Israel, care au acuzat cea mai mare putere militară a lumii că distruge echilibrul de forţe, şi aşa fragil, din regiune.

La acea vreme, Andrew Shapiro, un oficial din Departamentul de Stat, a spus că semnarea acestui contract a reprezentat „o prioritate“ personală pentru Clinton. Investigaţia jurnaliştilor americani arată că Arabia Saudită a contribuit cu 10 milioane dolari la Fundaţia Clinton, înainte ca Hillary Clinton să devină şefa Departamentului de Stat. De asemenea, cu doar două luni înainte ca înţelegerea să fie parafată, Boeing, de la care saudiţii au vrut neapărat să cumpere aeronave F15, a donat aproape 1 milion dolari fundaţiei.

Boeing nu a fost însă singura firmă care a făcut donaţii către asociaţia umanitară, mai mulţi furnizori de echipamente pentru apărare urmându-i exemplul. Sumele donate de către companii şi guverne străine către Fundaţia Clinton variau între 54 şi 141 milioane dolari.

Au fost şi unele cazuri în care sume de ordinul sutelor de mii de dolari intrau direct în buzunarul fostului preşedinte american Bill Clinton.

Ţări criticate public, „întărite“ cu armament produs în SUA

În urmă cu 20 de ani, chiar Bill Clinton a semnat o directivă prezidenţială care impunea Departamentului de Stat ca, înainte de a semna un contract pentru vânzarea de arme, să ia în calcul modul în care drepturile omului ar putea fi afectate de livrarea de armament american unor guverne străine.

Însă sub conducerea lui Hillary Clinton Departamentul de Stat a aprobat livrarea de echipamente militare către ţări aspru criticate pentru încălcarea drepturilor omului.

De exemplu, în 2010, un raport al instituţiei a acuzat guvernul din Algeria de „îngrădirea libertăţii de asociere“, „tolerarea asasinatelor“ şi „corupţie pe scară largă“.

În acelaşi an, guvernul algerian a donat jumătate de milion de dolari Fundaţiei Clinton, iar şefa Departamentului de Stat a aprobat în mandatul său exporturi de armament în valoare de 2,5 miliarde dolari către Algeria. În plus, Clinton a autorizat pentru un an şi extinderea listei de produse pe care SUA le poate vinde Algeriei, printre acestea numărându-se şi substanţe chimice şi toxice.

Lista de acuze a administraţiei americane la adresa unor ţări cărora le-a livrat armament include şi ineficienţa luptei împotriva terorismului. În 2009, într-o notă internă publicată de Wikileaks, Clinton se plângea că este din ce în ce mai greu să-i convingă pe saudiţi să stopeze finanţarea unor grupuri teroriste cu bani din Arabia Saudită şi că nivelul de cooperare al Qatarului cu SUA este foarte scăzut.

În 2009, mai mulţi senatori americani i-au cerut lui Hillary Clinton să nu mai accepte donaţii din partea guvernelor străine, pentru a evita posibilitatea ca acestea să creadă că pot pune presiune pe Departamentul de Stat, însă politicianul a refuzat să facă acest lucru

Acum, analiştii se arată îngrijoraţi de disponibilitatea lui Clinton de a accepta bani în contul fundaţiei sale din partea unor companii sau guverne care aveau nevoie de aprobarea instituţiei publice pe care o conducea şi se întreabă dacă nu cumva aceste lucruri nu se vor înrăutăţi dacă este aleasă preşedinte.

„Chiar se poate ca soţii Clinton să nu-şi fi dat seama de întrebările pe care aceste tranzacţii le vor ridica? Şi dacă şi-au dat seama, ce spune asta despre percepţia lor asupra unei relaţii adecvate între câştigul privat şi bunul public?“, comentează Lawrence Lessig, director al Centrului de Etică de la Universitatea Harvard.

De asemenea, experţii în securitate spun că faptul că Departamentul de Stat a aprobat contracte cu guverne şi companii care au făcut donaţii Fundaţiei Clinton reprezintă un conflict de interese.

Sursa: Ziarul Financiar

Foto: Bill McCay/WireImage

Anunțuri